Noi am prins pe cineva vorbind cu ei înșiși și ne-am făcut de fiecare dată din nou și din nou. În plus, dacă există mari experți în această practică, este vorba despre copii. Prin urmare, mulți copii sub vârsta de 6 ani par să aibă un limbaj auto-centrat și spontan care îi ajută să crească.Această limbă egocentrică este un fenomen foarte atractiv pentru psihologia dezvoltării.Deși limba are un caracter social puternic, se pare că ascunde altceva. Utilizarea sa spontană și insensibilă la prezența unui interlocutor poate fi un indicator care indică îndeplinirea funcțiilor dincolo de comunicarea socială.
În acest articol, vom explora două teorii diferite care încearcă să explice aspectul și funcțiile limbajului egocentric. Aceste teorii provin din mâinile a doi dintre cei mai relevanți psihologi din studiul psihologiei dezvoltării. Ei sunt Jean Piaget și Lev Vygotsky, care prezintă două explicații foarte diferite pentru acest fenomen.Teoria limbajului egocentric al lui Piaget
Pentru a înțelege perspectiva limbajului egocentric al lui Piaget, este necesar să-l încadram în teoria sa de dezvoltare, care se bazează pe dezvoltarea inteligenței logice. Astfel, capacitatea copilului de a relaționa cu alții va fi condiționată de acest tip de dezvoltare. Mai exact, în opinia lui Piaget, copilul va arăta un deficit în interacțiunile sale sociale până când va dezvolta așa-numita "teorie a minții".
Pentru Piaget,
limba egocentrică ar fi un fenomen centrat pe emițătorul însuși, fără a ține seama de perspectiva celuilalt.
Aceasta se datorează faptului că copilul nu are încă capacitatea de interacțiune socială. În plus, observăm și acest comportament egocentric pe alte planuri, ca și în gândire și percepție. Acum, de ce apare limba fără utilitate comunicativă? Piaget spune căo
egocentrică apare ca o expresie a funcției simbolice pe care copilul tocmai a dobândit-o. Până la vârsta de 3 ani, copilul începe să dobândească capacitatea de a-și reprezenta lumea prin limbă, dar nu a înțeles încă pe deplin funcția socială a limbii. Din acest motiv, vedem o utilizare a limbajului bazat pe sine, deoarece ar îndeplini o funcție simbolică, mai degrabă decât comunicativă. Progresiv,aproximativ 6-7 ani, copilul va dobândi teoria minții. Aceasta o va conduce să înțeleagă interacțiunea socială și importanța limbajului ca instrument de comunicare. În cele mai multe cazuri, ele ar fi stimulente suficiente pentru ca copilul să abandoneze gândirea egocentrică și limba egocentrică, dând naștere la gândirea logică și dezvoltarea aspectelor comunicative ale limbajului.Teoria limbii egocentrice a lui Vygotsky
Vygotsky ne prezintă o explicație total diferită pentru limba egocentrică. El susține că factorii socio-culturali ne influențează de la cea mai veche copilărie . Astfel, el respinge premisa lui Piaget că copilul sub vârsta de 6 ani nu este interesat de interacțiunea socială. Încercările de comunicare a copiilor ne-ar arăta acest interes în viața socială.Pentru Vygotsky, limba se naște cu o funcție socială și comunicativă
. Copilul vorbește pentru a comunica cu ceilalți și, la rândul său, dezvoltă funcția simbolică în contextul social. Acum, prin folosirea limbajului, copilul începe să descopere o altă funcție foarte importantă a acestuia. Este abilitatea limbajului de a regla comportamentul: limbajul ne ajută să ne structurăm gândurile și acțiunile.
Limba egocentrică, potrivit lui Vygotsky, nu ar fi nimic mai mult decât o utilizare a limbajului care ar căuta să îmbunătățească autoreglarea . Din acest motiv, ar părea fără a fi nevoie de un interlocutor. Dar atunci, de ce dispar limba limbajului egoist la varsta de 6 ani? Aici apare un proces cheie în teoria lui Vygotsky, internalizarea.La vârsta de 6 ani, copilul ar fi deja capabil să internalizeze acea limbă egocentrică și să o facă parte din gândirea sa
. Astfel, funcția de autoreglare va deveni parte a discursului nostru intern. Această teorie explică geneza limbajului ca sprijin central al gândirii noastre.Vorbim de două încercări foarte serioase de a explica motivele și contextul în care se dezvoltă limba egocentrică. Diferitele ipoteze, încadrate în astfel de planuri diferite au puncte forte și puncte slabe și, în funcție de perspectiva din care este investigat limba, datele vor fi foarte diferite. Acest lucru ne arată că limba este un proces complex, cu multe nuanțe și dimensiuni, care necesită o investigație aprofundată, astfel încât să putem găsi răspunsuri la întrebările pe care le ridică.
