Oamenii sufletului umil și inima captivantă. Acestea îi atrag pe cei care nu se predau, îi inspiră pe cei care știe ce vor mult mai mult decât câte obstacole pot apărea pe drum. Ne place mai presus de toate aceste personalități care nu cunosc predarea și care la un moment dat au făcut-o: au învățat să se iubească singuri.
Dacă este valoros pentru a avea prieteni și familie cu acest tip de profil și de atitudine, este chiar mai important în noi înșine transformarea într-unul dintre acei oameni, cei cu aromă cum ar fi, pot și eu merit. Dar dacă există ceva care ne arată deseori această societate în care trăim, aceia care îndrăznesc să spună cu aceeași voce aceeași sentință vor păcătui printr-un anumit narcisism.
„Dacă nu aveți iubire de sine ... care poate aspira?“
-Walter Riso- Placul le este, probabil, cel mai valoros rădăcina psihologice bunăstării noastre. Această dimensiune nu este nici mai mult, nici mai puțin, ceea ce garantează supraviețuirea noastră, fizică și emoțională. Această afecțiune ne permite să susținem, într-o măsură mai mare sau mai mică, pe aceia care vin și se duc din viața noastră și din această societate complexă, care are atât de multe contradicții ca și noi înșine.
Cu toate acestea, uneori, avem un sentiment clar că „cum ar fi“ el însuși, să spunem cu voce tare că suntem merită și capabili de orice, este puțin mai mult decât un gest exagerat de prost gust. În ochii multor oameni riscăm să apară pedantic, egoist și evident narcisist.
Să vedem: să fie altruist, nobil și umil este bun și chiar lucru necesar, dar pentru a avea o stare bună de sănătate psihologică este necesar să investească în alte dimensiuni, uneori neglijent: respect leîncrederea în sine, iubirea de sine, demnitatea personală ...
Narcisismul sănătos pe care îl ignorăm uneori
Cuvântul "narcisism" provoacă o anumită respingere din audiere. Dar ... dacă am spune că există o componentă sănătoasă pe care noi toți avem nevoie într-un fel? Ca curios cum ar parea, fiecare dintre noi vine în lume, cu necesitatea de a le place „instalat din fabrică“, este ca un program genetic care mai târziu și din diferite motive, a ajuns ceea ce duce la coșul de gunoi sau gagging noi să nu fie rușine.
Pentru a înțelege mai bine, ar trebui să ne gândim la copii și copii de 3 sau 4 ani. În comportamentul lor există o rețea de narcisism esențial care urmărește exclusiv satisfacerea nevoilor lor de bază, fizice sau emoționale. Ei nu fac asta din egoism, fac asta mai întâi pentru a supraviețui și apoi ca parte a dezvoltării lor psihologice și sociale.
Mai târziu, acest reflex, acest instinct, poate adopta trei căi diferite:
- Primul, pe care copilul îl gândește, prin interacțiunea cu mediul său, care nu este demn să primească dragoste. Nevoile dvs. emoționale nu sunt îndeplinite și, puțin câte puțin, vă cădeți într-o spirală de auto-degradare, unde stima de sine este complet distrusă. Daca intelegi ca altii nu te iubesc, nu te vei iubi.
- A doua parte este la fel de negativ: narcisismul exacerbat, în cazul în care copilul dezvoltă o nevoie extremă de a căuta atenția adulților și laudă. Aveți nevoie de acest stimul extern, persistent și continuu pentru a vă simți recunoscut și pentru a obține putere. Câte puțin, pe măsură ce crește, această practică va continua să fie nevoia sa principală: el va fi mereu centrul atenției și singura sa preocupare va fi el însuși.
- În cele din urmă, cea mai sănătoasă versiune, este copilul capabil să păstreze acest narcisism sănătos în cazul în care el înțelege că plăcerea de sine este fundamentală pentru a supraviețui. Astfel, încetul cu încetul, în loc să solicite o atenție constantă și încurajare din mediul lor să se simtă recunoscut, se poate dezvolta un puternic respect de sine cu care se simt capabil, demn, curajos și demn de a obține ceea ce vrei.
Oamenii care se iubesc ei înșiși obține ceea ce vor ei
Acești oameni nu sunt egoiști sau narciscizi, să nu mai vorbim de pedantism. Sunt de obicei discrete. de obicei, nu vorbesc despre planurile sale cu voce tare, nici postere plumb, proclamand virtuți sau capacități ca și alții ar face ei, cei care practică adevărata cea mai clara narcisismul, cel care se hrănește cu aparențelor, „spune multe, dar de puțin“ și "Dacă vreau ceva, o să te folosesc pentru ao obține."
„Există un lucru mai rău decât moartea și suferința :. Lipsa de iubire de sine“
-Sándor Márai- Oamenii cu bun stima de sine și se iubesc curajos și sănătos avans pentru căile lor în tăcere și fără a atrage atenția, dar au întotdeauna privirea la orizont pentru a-și atinge scopurile, indiferent de ceea ce spun ceilalți, ce gândesc ceilalți sau ce fac alții.
Pe de altă parte, un lucru curios nu trebuie să uităm este că, potrivit neuroștiinței, această zonă a creierului unde se naște și se programează scopurile existențiale este cortexul orbital frontal. Această structură, la rândul ei, este foarte mult legată de planul emoțional, dar mai ales de acest tip de personalitate fermă și puternică, care înțelege obiceiuri, perseverență și efort personal.
Totul ne arată încă o dată că numai oamenii curajoși și cei care se caracterizează printr-o bună afacere de iubire de sine și cu respect de sine atins ating cerul cu degetele lor ... Și nu, nu le pasă ceea ce spun alții, deoarece energia pentru triumf se află întotdeauna în sine, în acel colț privat de care trebuie să ne îngrijim zilnic.