Emoțiile noastre au un efect puternic asupra alegerii alimentelor și obiceiurilor noastre alimentare. De exemplu, legătura dintre emoție și mâncare se dovedește a fi mai puternică la cei obezi și diete decât la cei slabi și non-diete. (Sánchez și Pontes 2012).
Emoțiile nu sunt cauza excesului de greutate, ci mai degrabă modul în care gestionăm aceste emoții și confruntăm cu factorii care au influențat cel mai mult debutul excesului de greutate.
Ceea ce mâncăm afectează modul în care simțim, cum simțim că ne afectează mâncarea. În acest sens, Cooper și alții (1998) ne spun că dificultatea de a reglementa starea de spirit negativă are o mare influență asupra debutului și menținerii tulburărilor de alimentație.
Reglementarea emoțională se referă la gestionarea propriilor emoții, luând în considerare circumstanțele și starea emoțională a altor persoane. Astfel, sa observat că rușinea și vinovăția sunt emoțiile care pot avea un impact negativ major asupra dietei. După cum vedem, legătura dintre emoție și mâncare este mai importantă decât credem noi.
"Ceea ce credem că generează emoții, dar ceea ce mâncăm, de asemenea, generează emoții".
- Montse Bradford -
Oamenii dezvolta comportamente diferite, ca răspuns la emoțiile lor, în funcție de mai mulți factori, cum ar fi mediul în care trăiesc, formarea lor și de capacitatea lor de a identifica și de a gestiona sentimentele lor. Ca urmare, ei își pot controla greutatea sau nu. De exemplu, sa observat că emoțiile și comportamentele afectează deciziile nutriționale, cum ar fi cantitatea, tipul de hrană și numărul de mese. O persoană cu depresie poate sări peste mese sau elimina micul dejun în rutina zilnică. După cum vedem, legătura dintre emoție și mâncare este un fapt concret.
Factorul cel mai influent din persoanele sedentare emoțională estedesinhibare alimentar și consumul anumitor alimente, cum ar fi ciocolata si dulciuri. Cu toate acestea, la sportivi, emoții vinovate, cum ar fi teama de balanță și consumul de dulciuri, au avut mai multă influență decât emoțiile dezinhibării alimentelor.
Factorii emoționali la persoanele sedentare sunt mai disfuncționali decât în cazul persoanelor care se angajează într-o anumită activitate fizică. Excesul de poftă și lipsa de control în consumul de alimente sunt mai mult legate de supraalimentarea și problemele de comportament alimentar. Există un anumit grup de indivizi care, prin obiceiurile lor alimentare, au fost numiți "hrănitori reprimați". Acești oameni au o teamă exacerbată de a câștiga greutate prin limitarea consumului lor prin dietă.
În mod paradoxal, în aceste condiții restrictive, acești indivizi își măresc nivelul de aport alimentar prin supraconsum. Abuzarea actului plăcut de a mânca poate să ne facă să ne simțim mai obosiți și să obținem mai multă hrană în mod constant, dar poate provoca și probleme grave de sănătate. Efectele noastre ar trebui să ne facă să fim conștienți de mâncarea de care avem nevoie. "Cu hrană, putem genera sănătate sau boală".
- Montse Bradford -
Interzicerea alimentelor stabilește obsesia alimentară
Cu cât este mai mare interdicția, cu atât mai mare este riscul de a consuma chef
. Standardizarea consumului de alimente ar trebui să fie un obiectiv esențial în tratarea produselor alimentare aflate în afara controlului. Comportamentele purgative acționează ca agenți de întărire și, prin urmare, favorizează lipsa controlului asupra alimentelor, pe lângă faptul că aduc riscuri importante pentru sănătate. Să dăm un exemplu pentru a demonstra că interzicerea alimentelor determină obsesia alimentară. Dacă spun fraza "există un fluture galben în cameră", nu ne putem gândi decât la fluturele galben. Creierul nostru nu poate opri prelucrarea acestor informații.
Acest lucru se datorează faptului că cauza este înrădăcinată în inconștientul nostru.Inconștientul este partea responsabilă de controlul corpului nostru, interpretarea și stocarea informațiilor primite de simțurile noastre.
Inconștientul lucrează prin simboluri și imagini în loc de text sau litere.
Aceasta implică faptul că inconștientul nu procesează termeni negativi. Dacă spunem "nu ar trebui să mănânc cartofi prăjiți", inconștientul va vedea doar imaginea cartofi prajiti, și, în consecință, ne vom simți mai mult ca mâncarea. Acest lucru nu înseamnă că se întâmplă întotdeauna, dar crește foarte mult șansele de a se întâmpla.Nutriția corectă este un mare ajutor în realizarea echilibrului între corp și mintea sănătoasă.
Împărtășește Legătura dintre emoție și mâncare
Când vom folosi alimente pentru a calma starea noastră emoțională, ne hrănim emoțional. Cumva îngrijorătoare despre greutatea noastră și corpul nostru maschează preocupări mai profunde. Aceasta se transformă într-un cerc vicios de preocupări nerezolvate care încetinesc abilitatea noastră de a crește și de a ne dezvolta. Fiecare organ generează una sau mai multe emoții.În funcție de mâncarea pe care o mâncăm, vom simți emoții foarte diferite. Acest lucru se întâmplă deoarece fiecare mâncare "atacă" diferite organe. Dacă consumăm alimente care blochează ficatul, cum ar fi alcoolul, de exemplu, emoțiile de furie, iritare, agresiune sau nerăbdare se pot manifesta.
Persoanele cu probleme emoționale caută adesea alimente pentru a se simți mai bine deoarece multe dintre ele conțin triptofan, un aminoacid care provoacă eliberarea de serotonină.
Nivelele scăzute de serotonină sunt asociate cu depresia și obsesia. Lipsa de serotonină cauzează diferite efecte negative asupra organismului, cum ar fi durerea, tristețea sau iritabilitatea. Atunci când organismul nu produce triptofan, ajungem prin dietă. Prin urmare, alimente bogate în triptofan acționează ca antidepresive naturale.
Potrivit experților, grupul alimentar care contribuie cel mai mult la reglarea emoțiilor este cerealele. Sunt bogate în vitamina B, care influențează direct sistemul nervos. Consumul regulat de cereale reduce anxietatea și influențează pozitiv atitudinea noastră față de probleme. Uneori, credem că mâncarea ne va salva de emoțiile negative. Acest gând întărește legătura dintre emoție și hrană, ducându-ne într-un cerc vicios.
