Oricum. Nu contează ce au făcut părinții dvs. sau nu au făcut la timpul lor.În prezent, ești responsabil pentru viața ta.Sunteți responsabil pentru ceea ce creați pentru tine, clădirea de familie, pentru plâns practicarea propriu, oferindu-îmbrățișări în sine, pentru afecțiunile de căldură pe care le generează pentru tine si cei din jurul tău.
Da, este adevărat, ce se întâmplă în copilărie, în adolescență și chiar și în viața adultă cu părinții noștri ne marchează o viață. Cu toate acestea, acest lucru nu ne scutește de responsabilitatea pe care o avem față de viețile noastre și de emoțiile noastre.Prezentul este timpul ideal pentru a ne curăța trecutul și pentru a ne detoxifica viața sentimentală.
Dacă răceala afecțiunii tatălui este încă constantă, este timpul să lăsăm haina deoparte și să luminăm șemineul. Scuzele și jignirea nu ne permit să trăim, să nu mai vorbim de a construi o casă în noi.Împărtășește
Pentru că o casă este caldă și trăind permanent cu amintirea unui copil defect transformă sinele nostru emoțional într-un igloo ghețat. Nu putem trăi fără termeni cicatrizate rănile noastre, fără să fi pus deoparte lamele de cuțit ...
vindeca rănile de o moștenire disfunctionale de
copilărie Noi toți avem într-o măsură mai mare sau mai mică, mărcile de toxicitate în copilărie. Se pare că în unele cazuri negativul depășește pozitivul și, prin urmare, familia devine o rețea complexă de relații, legături și sentimente distorsionate sau ambivalente. Există figuri paterne care nu sunt sinonime cu bucurie, identitate, unitate, loialitate, respect, dragoste și fidelitate. Elaborarea legăturilor cu părinții noștri, departe de acest ideal, ne transformă în cazane fierbinți, care sunt geneza unei dinamici complexe și dăunătoare.
poate ne vedem la primul calm, dar în realitate,
adânc în jos ascund forțe antagonice adevărate luptă pentru a lubrifia convingerile noastre , valorile noastre și sentimentele noastre despre lume și despre noi înșine.În copilărie, familia reprezintă ceea ce reprezintă realitatea noastră și referința noastră, deci nu este ciudat să încerci să repeți anumite modele, chiar dacă acestea sunt disfuncționale.
PartajațiPărinții sunt oameni și, așa cum sunt oamenii, fac greșeli. Cu toate acestea, durerea cauzată de copil rămâne. În acest sens, nu contează că afirmăm fără rușine că ar trebui să învățăm din greșelile noastre, de asemenea, putem învăța din greșelile făcute de părinții noștri.
Deci, care nu au avut norocul să crească într-o familie complet funcțională trebuie să îndeplinească dubla datoria de a consolida și de a se bucura de sentimentul de iubire și respect față de tine și oamenii din jurul tău. Pentru a realiza acest lucru, este bine să avem îndrumarea unui profesionist în domeniul sănătății mintale care ne va ajuta să deschidem canalele de comunicare cu noi înșine. Comportamentele auto-distructive și împământat în raport cu cealaltă trebuie reevaluate și respinse de către noastre „I“ din prezentul
, care este constituit ca un adult I și capabil de a discerne posibilitatea de a efectua.
de salvare ideea că suntem demni de iubire, iar noi ne putem recompensa de securitate si iubire neconditionata prima persoană este esențială pentru a vindeca rănile pe care cifrele tată, sau ambele, au creat în copilul nostru interior.Share
Copilăria este destinulFreud ar spune; dar adevărul este că nu putem trăi neajutorat toată viața noastră sub scuza că am avut o copilărie complicată și departe de ideal.
Trebuie să internalizăm mesajul că, indiferent cât de distrugătoare sunt relațiile dintre părinți și copii, perspectivele noastre asupra viitorului nostru corespund cu noi.Acest punct este într-adevăr o provocare ambițioasă, deoarece necesită o mare voință de lucru în interior pentru a respinge hotărârile parentale care au văzut produsele alimentare (sau distruge) stima de sine pentru o viață întreagă.ÎmpărtășeșteOricine sunteți, simțind demn sau meritat fericirea și dragostea este un pilon fundamental al capacității tale de dezvoltare a vieții.
Aceasta necesită să fii foarte empatic sau empatic cu tine, recunoscând prin această empatie dreptul de a-ți trăi viața în felul în care alegi.