Trebuie să învățăm să ne deschidem și să ne împărțim mințile și inimile cu oameniidar mai întâi trebuie să înțelegem ce ne împiedică de multe ori să vorbim.
Știm foarte bine că frica nu ne permite să fim total cinstiți despre sentimentele noastre, pentru că ne temem de indiferență și respingere.
Ne temem de a fi etichetat ca fiind proastă sau foarte emoțională
Adevărul este că există milioane de motive care ne conduc să trăim într-o cetate, vrem să fie piatră și să dea impresia că nimic nu ne lovește. Noi creăm și credem într-un fals sentiment că totul este bine și că în curând "asta va dispărea".
Noi ne păzim, ne acumulăm și ne ascundem de noi înșine, până la o zi, boooom!Am explodat și am pus totul afară, într-un moment greșit și într-un mod greșit. Bătața de zăpadă crește și când vă așteptați cel mai puțin, alerga pentru că vine o avalanșă.
Creăm bariere negative, ne este frică să fim văzuți ca fiind slabi și, cu acest comportament, am întârzia doar explozia bombei, care uneori poate fi fatală.
Noi credem că nu ar trebui să facem o furtună într-un pahar de apă, așa că acumulăm traume, probleme psihologice și răni în suflet.Adânc în jos, toți avem nevoie de ajutor și trebuie să ajutăm și noi.Să aveți compasiune pentru ceilalți, să încercați să înțelegeți ce motivează acțiunile lor și să nu fiți atât de rapizi în judecată. Ceea ce ne lipsește este conștiința că, dacă nu suntem perfecți, cum ne putem aștepta la perfecțiune față de ceilalți care sunt la fel de umani și predispuși la erori ca noi?
Fii umil și nu-ți fie frică să lași vocea inimii să vorbească mai tare. La urma urmei, când perdelele acestui mare spectacol sunt închise, vom regreta mai multe lucruri pe care nu le-am reușit. Așa că nu te opri să iubești, să ierți și să cerem iertare mâine, nu plecați mâine pentru tot ce se poate spune și face astăzi, acum.
