Ați putea spune diferența dintre psihologia socială și sociologia? Deși arată la fel, nu sunt. Pe de altă parte, ele împărtășesc unele elemente în definiția lor, iar apariția uneia depinde în parte de cealaltă. La început, exista doar sociologie și psihologie. O parte a psihologiei a devenit interesată de procesele sociale și de grup și, prin urmare, a apărut psihologia socială. De aceea, numele sunt legate. ▶ Psihologia socială a apărut din integrarea psihologiei cu sociologia. Sociologia, pe de altă parte, a fost, de asemenea, interesată de procesele individuale pe care le studiază psihologia. Interacțiunea dintre oameni și mediul lor a devenit un obiect de reflecție din partea sociologilor, departe de alte abordări macro-sociologice. Prin urmare, putem spune că a existat o mare influență asupra celuilalt și invers.
În prezent, cele două domenii ale cunoașterii tind să se specializeze. Fiecare și-a investit eforturile în aspecte din ce în ce mai specifice și particulare. Rezultatul a fost că amândoi au ajuns să se izoleze. Astfel, sociologi axat pe variabile macroeconomice, cum ar fi structura socială (Bourdieu 1998) sau migrația (Castles, 2003), în timp ce psihologia socială sa concentrat pe microvariáveis ca identitate de grup (Tajfel și Turner, 2005) sau influența ( Cialdini, 2001).
O relație de dragoste și ură Putem sublinia faptul că cele două științe au un obiect obișnuit de studiu: comportamentul uman. Cu toate acestea, psihologia socială ar deveni o ramură a psihologiei care studiază modul în care mediul influențează direct sau indirect comportamentul uman (Allport, 1985). La rândul său, sociologia este o știință socială dedicată studiului sistematic al societății, acțiuni sociale și că grupurile cuprind (Furfey, 1953). Putem spune că ambele relații de studiu între oameni, dar din perspective diferite.
Faptul că fiecare are punctul său de vedere poate îmbogăți celălalt, în timp ce diferențele dintre cele două sunt accentuate. O diferență majoră între psihologia socială și sociologie este că psihologia studiază efectul social asupra individului, în timp ce sociologia se concentrează asupra fenomenelor colective în sine. Cu alte cuvinte,
psihologia socială studiază comportamentul uman ca individ și sociologie la nivel de grup. Diferențele dintre psihologia socială și sociologie psihologie socială
Scopul final al psihologiei sociale este analiza interacțiunii dintre individ și societate
(Moskovici și Markova, 2006). Aceste procese de interacțiune apar la niveluri diferite, care sunt de obicei împărțite în procese intrapersonale, interpersonale, intragrup și intergrup.
Pe scurt, ele sunt procese între oameni și între grupuri. În domeniul proceselor interpersonale, studiem diferențele dintre oameni, procesarea informațiilor și modul în care aceste informații sunt utilizate în cadrul grupurilor. În ceea ce privește procesele intergrup, accentul se pune pe studiul rolului grupurilor în construirea identității oamenilor.
Psihologia socială ține cont de fenomenele sociale, dar nu se concentrează asupra lor. În schimb, analizează modul în care aceste fenomene sociale afectează individul.
Psihologia socială încearcă să înțeleagă modul în care majoritatea indivizilor sunt afectați de factori sociali, indiferent de diferențele lor individuale de personalitate.
Sociologie Sociologie, în cercetările sale, studiind modul în care acestea sunt create, menținute sau modificate organizații și instituții care alcătuiesc structura socială. (Tezanos, 2006). La rândul său, studiază și efectul pe care structurile sociale îl au asupra comportamentului grupurilor și indivizilor; și schimbările care au loc în aceste structuri cu interacțiuni sociale (Lucas Marín, 2006).
Cu alte cuvinte, Richard Osborne (2005), a declarat: „
sociologie este de a explica ceva ce pare evident(modul în care funcționează societatea noastră), pentru cei care cred că este simplu și nu înțelege cât de mult este foarte complicat.“ Acțiunile pe care le facem zilnic uneori au explicații pe care nu le-am fi gândit niciodată.
Mari reprezentanți ai ambelor domeniiDeși atât în psihologia socială, cât și în sociologie există milioane de cercetători, unii s-au evidențiat de ceilalți. Din moment ce nu putem menționa toate marile cercetători care au lăsat amprenta aici sunt unele dintre teoriile și metodele lăsate de doi dintre cei mai cunoscuți reprezentanți ai ambelor domenii
și care ne va ajuta să înțelegem diferențele dintre cele două științe:
Pierre Bourdieu (1998) este cunoscut, printre altele, introducerea conceptului de „habitus“, care este un set de scheme prin care noi percepem lumea și să acționeze pe ea. Habitusul are o mare influență asupra gândurilor, percepțiilor și acțiunilor noastre. Habitusul devine dimensiunea fundamentală care explică clasa socială. Clasa socială este integrată din obiceiurile caracteristice fiecăruia. Performanța acțiunilor este ceea ce ne clasifică într-o anumită clasă socială. Henri Tajfel, alături de John Turner
- (2005), a dezvoltat teoria identității sociale. Conform acestei teorii, prin procesele de clasificare, ajungem să ne identificăm cu grupuri ale căror norme modulează comportamentele noastre. Cu cât recunoaștem mai mult cu un grup, cu atât mai mult dorim să ne respectăm regulile și chiar să facem sacrificii pentru ca ei să continue să se întrețină. În timp ce Bourdieu propune ca schemele din care percepem lumea va determina comportamentul nostru, Tajfel interpretează că faptul de a aparține unui grup va determina comportamentul nostru, având în vedere standardele grupului. Așa cum am comentat deja, subiectul studiat este același, dar din perspective diferite.