În taramurile în care se îndreapta minciuna în ipocrizia dulce, sinceritatea este intotdeauna marele neîntelegere. Este ca și cum comunicarea cu transparența ar fi o crimă, o îndrăzneală pentru cei care își deconectează armura și, cu educație și respect, pot să înainteze cu inima și cu adevărul în gură.
Nu este ușor. În prezent există mulți sociologi și analiști care definesc o bună parte a populației ca entități pasive, ca simple martori ai ceea ce se întâmplă în această lume.Hipocrisa domnește în multe dintre sferele noastre politice, în anumite medii de lucruși chiar în intimitatea unora dintre casele noastre, fără să facem nimic să reacționăm.
„Când persoana rea apare noblete, adică atunci când cel mai rău dintre voi.“ -Publilio siro
Unii oameni opta pentru liniște și pasivitate prin epuizarea simplă și absolută trebuia.Pentru că știm deja "ce limpede" că familiar, sef sau coleg de muncă. Știm că sunt mulți care susțin egalitatea, dar care disprețuiesc în secret că alții au aceleași drepturi ca și el, aceleași oportunități. Fără frică de a face greșeli, am putea spune că există o dimensiune mult mai brută, obscură și păroasă decât minciuna însăși: ipocrizie.
Nu este nimic mai mult și nimic mai puțin decât o lipsă enigmatică de onestitate, în care persoana își ascunde personalitatea în timp ce prezintă o nobilime morală ireproșabilă. După cum știți cu siguranță mai mult de o persoană cu aceste caracteristici, vă propunem să mergeți mai profund în subiect pentru a avea mai multe strategii pentru a acționa înaintea lor.Noi normalizăm ipocrizia aproape fără să o realizăm
Deoarece suntem copii,
adulții ne învață că adevărul este bun și că minciuna este un obicei care este mai bine să nu dobândești.
Ei ne arată o practică despre care, mai devreme sau mai târziu, descoperim nuanțe sinuoase și nuanțe rafinate. Așa cum Lawrence Kohlberg explicat în teoria sa de dezvoltare morală, este în a doua etapă, așa-numita „moralitatea convențională“ pe care copilul între 10 și 13 ani, să dezvolte o conștientizare timpurie a simțul dreptății, încă descoperi cum adulții ar putea cădea în propriile lor contradicții. Ei cer sinceritate, dar mulți oameni se jignește dacă spunem adevărul. Putem ajunge puțin câte puțin în situațiile în care ne întrebăm ce poate fi mai bine: să jigniți cu sinceritate sau să mințiți prin educație simplă.Mai devreme sau mai târziu, presupunem că ipocrizia domnește și stăpânește și că, odată cu ea, se construiește o coexistență falsă; O coexistență care prezintă principii morale glorioase și ideologii frumoase în care lașitatea sau simpla lipsă de îngrijorare pentru alții sunt, de obicei, ascunse.
Hipocrisa este pe deplin instituționalizată în societatea noastră, deja am normalizat-o. Cu toate acestea, și aici este un fapt curios, majoritatea dintre noi au un radar actualizat întotdeauna, care știe cum să o detecteze. Vedem ipocrizie în politicienii noștri, în unii dintre membrii familiei sau colegii noștri, și totuși nu reacționăm la aceasta. Într-un fel, suntem conștienți de faptul că este o luptă aproape pierdută:este o sarcină dificilă de a schimba cine nu este sincer cu el însuși.Falsa este depășită prin a fi întotdeauna autentică
Există mai multe tipuri de ipocrizie. Sunt cei care prezintă atribute mari pentru a ascunde principiile morale obscure: rasismul, machismul, o minte retrogradă. Cu toate acestea, tipul de falsitate care abundă cel mai mult este acela al persoanei care dorește să se potrivească, să fie acceptată și chiar lăudată.
Deci, ea nu va ezita să apere astăzi culoarea violet și mâine culoarea verde, apoi albastrul, depinzând întotdeauna de mediul în care vă aflați.
„Singurul lucru mai rău decât un mincinos este un mincinos care este, de asemenea, ipocrit.“-Tennessee Williams- să fie ghidate în orice moment de către opinia altora subminează stima de sine și ne împiedică să practice, de exemplu, auto-evaluare că ar trebui să trăim întotdeauna în conformitate cu propriile noastre valori, chiar dacă nu ne plac alții.
Acum vom vedea cum ar trebui să acționăm înainte ca acei oameni obișnuiți să trăiască în domeniul ipocriziei. Cum să reacționăm la ipocrizie
Nu putem depăși ipocrizia, dar ne putem confrunta cu ea.
Așa cum am spus mai devreme, schimbarea ipocritului este o bătălie pierzătoare, dar ceea ce putem face este să dăm un exemplu, să fim autentici și să oprim influența pe care o pot avea asupra noastră. Amintiți-vă în orice moment că
singurele așteptări pe care trebuie să le îndepliniți sunt a ta.
Ce recomandă ipocrizul cu judecata lui falsă este mai puțin importantă decât praful care se acumulează pe mobilierul casei sale. Hipocriții intră mereu în propriile lor contradicții.
- Când îți dai seama, nu ataca aceste contradicții sau nu porni argumente cu ei: vor da o mie de argumente pentru a se justifica. Arătați-vă contradicția, ceva scurt și ferm.Dacă ești nevoit să te ocupi de un ipocrit în fiecare zi, ține cont de faptul căva încerca să te saboteze destul de des.
- Va califica acțiunile dvs. și vă va eticheta. Dacă pentru această persoană sunteți o oglindă în care ei văd ceva ce nu le place, una dintre opțiunile pe care le vor avea este să-și înceteze disconfortul, adică tu.Întotdeauna mențineți un dialog intern cu voi înșivă pentru a vă aminti cine sunteți, ce valori aveți și ce este măreția voastră.
- Ce spune ipocritul, crede sau nu crede că este lipsit de valoare și nu spune nimic despre viața lui.E doar aer, doar o lovitură de păpușă falsă care a transformat falsitatea în domeniul tău de carduri.Mai devreme sau mai târziu castelul va cădea.
Imagini sunt multumite de Anne-Julie-Aubry.