Învățarea semnificativă depinde atât de procesul de predare, cât și de modul în care această predare este procesată de cursant. Psihologii educaționali se ocupă profund de ambele aspecte și au dezvoltat teorii pentru a le optimiza. În acest articol vom vorbi despre al doilea aspect: strategiile de învățare.
Obiectivul principal al strategiilor de învățare este de a permite studenților să devină mai eficienți în procesul de învățare. Explorarea și cercetarea în acest domeniu ne-au oferit modalități diferite de a atinge acest obiectiv. Cele trei cele mai renumite strategii de învățare sunt mnemonice, structurale și generative.
Tipuri de strategii de învățare
1. Strategii mnemonice
Acest tip de strategie de învățare îi ajută pe elevi să memoreze conținutul ca fapte sau termeni specifici. De exemplu, ele sunt utile atunci când amintesc nume de capitale, date importante, vocabulare ale unei limbi etc. Atunci când este necesar să memorăm date fără sens, tehnicile mnemonice ne furnizează un mijloc de stabilire a unui anumit grad de semnificație.
Valabilitatea acestor tehnici a fost recunoscută pe scară largă, motiv pentru care au fost folosite mult timp. Psihologul Paivio a explicat că aceste tehnici funcționează datorită a trei motive: dubla codare duală. Multe dintre aceste strategii implică utilizarea codurilor non-verbale (imagini) alături de codurile verbale (cuvinte). Aceasta înseamnă că același conținut este codificat în două moduri diferite. Conform principiilor conexioniste, acest lucru ar facilita accesul la informații. Organizarea.
- Un alt mod de a opera acest tip de strategie este de a crea un context coerent în care să se potrivească informația. Acest lucru vă permite să aveți informațiile legate, mai degrabă decât fragmentate. De exemplu, este mai ușor să ne amintim o listă de cuvinte dacă formăm o propoziție cu ei. Asociația.
- Formarea unor relații intense între elemente este, de asemenea, o opțiune pentru învățarea semnificativă. Asociațiile intense ajută, pentru că atunci când vedeți unul dintre elemente, celălalt repede vine în minte. Un exemplu al unei strategii mnemonice este metoda de cuvinte cheie.
- Această metodă este foarte utilă atunci când învățați un vocabular conflictual într-o limbă străină. Se compune dintr-o legătură fonetică și iconică, pentru o explicație detaliată. 2. Strategii structurale
Strategiile structurale stimulează învățarea activă încurajează studenții să selecteze mental informațiile relevante și să le coreleze unul cu celălalt într-o structură.
În această metodă vom găsi tehnici de cartografiere conceptuale, diagrame de flux sau diagrame.
Evident, nu este suficient ca profesorul să le spună elevului că trebuie să facă contururi și rezumate. Astfel de instrumente vor fi utile numai dacă elevul știe cum să le folosească. Prin urmare, este interesant și productiv ca profesorii să-i învețe pe studenți cu privire la proiectarea acestor instrumente. Cel mai dificil aspect al acestei formări este acela de a învăța să identifice aspectele cele mai relevante sau semnificative ale unui text sau ale unei expuneri. Efectul acestor tehnici asupra învățării apare rapid. Când organizăm materialul în idei mici, strâns legate, este mai ușor să îl accesăm.
Și, prin crearea de asociații puternice între aceste idei, va fi mai ușor să accesăm restul informațiilor din memoria noastră.
Cercetările arată că acei studenți care utilizează aceste tehnici își măresc considerabil performanțele. În plus, ele ajută la formalizarea înțelegerii autentice a conținutului, mai degrabă decât la învățarea memorată și superficială. Prin urmare, este interesant includerea acestor strategii de învățare în clasă.
3. Strategii generative Cu strategiile anterioare, am analizat modalitățile de a ajuta elevii să-și amintească faptele specifice și să le organizeze în structuri. Asta este, ele sunt tehnici pentru a face față noilor informații care trebuie învățate. Dar un alt aspect important al învățării este integrarea conținutului nou cu cunoștințele anterioare. Și aici intră strategiile generatoare.
E. Z. Rothkopf a numit
activitățile în care studentul produce cunoștințe ca "activități mathemagenice". Câteva exemple ale acestor activități sunt: notați, subliniați, creați și răspundeți la întrebări sau repetați cu voce tare. Acest tip de activitate ajută la înțelegerea profundă datorită faptului că forțează studenții să integreze cunoștințele. Mulți psihologi înțeleg învățarea activă ca fiind crearea de către elev a relațiilor dintre idei. Din acest motiv, strategiile generative reprezintă un instrument excelent pentru a realiza acest tip de învățare în studenți. Predarea elevilor cum să facă note sau cum să pună întrebări facilitează foarte mult înțelegerea profundă și integrarea cunoștințelor dobândite.
După cum vedem, în cadrul acestui articol am văzut și explorat diferite strategii de învățare cu mare potențial și utilitate în clasă. Cercetarea științifică privind educația și educația ne ajută să realizăm această învățare activă și profundă pe care o urmărim în studenți. Ar fi o mare greșeală să nu urmați liniile directoare și dovezile pe care le oferă psihologia educațională.
