Emoțiile

A ucide ceea ce este viu și se mișcă repede ca un tsunami. Distruge totul. Închiderea este distructivă atât pentru sine, cât și pentru ceilalți. Un sentiment de existență amară, mai ales la cea mai mare intensitate. Poate că într-un anumit moment al vieții noastre am fi invidiat pe cineva. Fii prin calitățile tale fizice, prin realizările tale sau prin norocul tău. Nimeni nu este total conștient de acest sentiment.

Acum există un fel de invidie etichetată sănătoasă care nu produce acel gust amar. Prezenta lui este ceva de genul unui mic pat pe spate care, simțind, ne indică ceea ce am pierdut sau pe care dorim să-l schimbăm și care ne lasă un gust de tristețe și nostalgie.

Invidia sănătoasă nu este la fel de amară sau distructivă ca invidia patologică. "Invidia este o declarație de inferioritate".


-Napoleão- Ascultați invidie pentru a ne ajuta

Invidia, să fie sănătos sau patologic, ne spune ceva lipsește în noi, sau cel puțin credem că nu.

poate indica prezența unui sentiment de inferioritate care ne împiedică să avem relații sănătoase cu ceilalți, sau poate ne amintesc de vis, care sa blocat în portbagajul vieții noastre. Indiferent ce este, există întotdeauna ceva de spus, de aceea este atât de important să o auziți. Nu vom obține nimic prin ascunderea sau negarea ei.

Este invidioasă și vrea să ne avertizeze despre ceva. În caz contrar, noi nu am fi simțit-o ca un ghimp prins în inimile noastre, așa cum am aflat de norocul și fericirea altor oameni. Nu ne-ar deranja. Atunci când ne simțim invidios, se pare că ceva se mișcă în noi. De aceea este important să o ascultăm, să traducem ceea ce vrei să ne spui, să o accepți și să acționezi. Da, fișa este în mână, nu în mâinile altora. Ultima persoană care poate decide ce să facă cu acest vis neîmplinită este noi. Să nu uităm asta.

gelozie patologica distruge noi

Este adevărat că nu au întotdeauna resursele necesare pentru a realiza visele noastre, dar poate le putem adapta la posibilitățile noastre și să lucreze în mod constant pentru a le transforma în realitate. Deci, este normal uneori să simțiți acea bătăuie când vedem că cineva a obținut ceea ce încă nu avem.

Problema este când această gelozie devine axa centrală a interacțiunilor noastre cu ceilalți.

Când stăpânim relațiile noastre și începem să ne comparăm în mod constant unul cu celălalt. În acest fel, tot ce putem face este să descentralizăm propria noastră existență, punându-ne privirea critică spre exterior. O privire concentrată pe căutarea unor eșecuri, slăbiciuni sau slăbiciuni ale celuilalt. O atitudine punitivă care nu iartă fericirea altora. Deci cealaltă persoană ajunge să devină cineva care să urăască. Un labirint de stare de rău apare care se învârte în jurul senzației de invidie patologică și are puterea de a ne orbi când vine vorba de găsirea unei soluții la ceea ce sa întâmplat.

transforma energia negativa in

pozitiv se confruntă cu capcana de invidie și efectul de negativitate care generează, este esențial să se transforme această

energie (regia de a critica și căutați „eșecuri“ ale altora) într-o ordine pozitivă pentru a obține ceea ce suntem cu adevarat te face fericit. Astfel, tot efortul concentrat pe urmărirea exteriorului trebuie îndreptat către interiorul nostru. Numai noi putem fi singura noastră măsură. Este important să presupunem că comparația este complet inutilă.

Fiecare ființă umană este unică și are propriile forțe și puncte slabe. De ce ne comparăm cu ceilalți? Nu suntem aceeași persoană, nici nu trăim aceleași lucruri, nici nu vedem lumea în același fel ... Fiecare persoană este construită într-un mod diferit. Vor exista persoane care sunt "mai bune sau mai rele" decât suntem într-o anumită disciplină și invers. Este ceva ce trebuie să ne asumăm dacă nu vrem să intrăm în jocul mortal de comparații.

Unul poate fi un dezastru în matematică, iar pentru altul, poate fi extrem de simplu. Dar poate că acesta din urmă nu este la fel de creativ ca primul, care este o explozie de artă și creativitate. Fiecare persoană strălucește cu propria sa lumină. După cum vedem, trăirea în propria noastră realitate se poate concentra pe ceea ce dorim să fim și cum vrem să o facem. Astfel,

cel mai bun aliat pentru a avansa nu este sentimentul de invidie, ci acceptarea.

Acest sprijin ne poate conduce spre locul în care vrem și care uneori îl face mult mai ușor.